It's only fair to share...

Cei mai minunați ani ai vieții unui om sunt cei ai studenției. Adevărat, sau nu, depinde de fiecare om în parte, acesta luând decizia în privința a ce dorește să facă în anii studenției. În zilele noastre, ca student, ai numeroase posibilități de a-ți petrece timpul: cluburi de dezbateri, fotografie sau cinematografie, asociații studențești sau simple ieșiri în pub-uri, unde ai posibilitatea socializării cu alți oameni. Sau există un program numit Erasmus, care le oferă studenților posibilitatea de a studia într-o altă țară pe o perioadă de cinci luni, sau aproape chiar un an, în funcție de dorințele studentului.

Fiind studentă la o secție cu predare în limba engleză, cunosc cel puțin cinci studenți din străinătate în fiecare semestru. Anul trecut, în septembrie, am observat că avem o nouă colegă, pe nume Esperanza, fiind venită din Spania în cadrul programului Erasmus.

Nu este o experiență înfricoșătoare pentru tine? Să te adaptezi, să faci parte dintr-o altă cultură, să fii atât de departe de casă. Acestea sunt doar câteva din gândurile oamenilor în momentul în care află că ești student Erasmus.

Ei însă nu i-a fost frică. Esperanza studiază chiar și în Spania la o distanță de 600 kilometri de orașul natal, acest lucru fiind practic un atu pentru ea. A reușit să se adapteze repede vieții românești, reușind în același timp să își formeze o nouă familie, alcătuită din alți studenți plecați prin programul Erasmus. Tineri, frumoși și toți cu un curaj extraordinar.

Din punct de vedere al studiilor, Esperanza a fost încântată de profesori, cursurile fiind foarte plăcute, profesorii la fel. Cu toate că unele cursuri le avusese deja în Spania, nu s-a plâns, acest lucru oferindu-i oportunitatea de a aprofunda subiectul. De asemenea, nivelul ei de engleză s-a îmbunătățit, iar faptul că profesorii erau prietenoși și atenți la nevoile studenților i-a oferit și mai multă stabilitate în colectiv.

În ce fel a schimbat-o toată această experiență? După cinci luni petrecute în România, a luat decizia de a-și prelungi șederea cu încă cinci luni, programul Erasmus permițându-i acest lucru. În ciuda faptului că lucrurile s-au complicat puțin, din moment ce era pe cont propriu și printre altele, a trebuit să își caute o chirie, Esperanza s-a adaptat repede situației.

Nu a crezut niciodată că va avea forța și capacitatea de a petrece atât de mult timp în afara țării, fără să îi fie dor de casă. Nu a avut nici un fel de problemă în țară, reușind și să vadă adevărata țară care se află în spatele a diverse stereotipuri. România nu e țara din presa străină și nici țara reflectată prin ochii străinilor. Bunicul ei o întrebase la un moment dat de ce a decis să plece atât de departe și mai ales, într-un loc atât de periculos precum România. Practic, aceasta era viziunea străinilor asupra țării.

„A fost o experiență minunată și aș reveni în orice moment, cu ochii închiși.” Sentimente pe scurt, despre o experiență de aproape un an în România. În opinia ei, nimic nu s-a comparat cu șansa de a cunoaște o altă cultură, diferită de cea a țării proprii. Sau cunoașterea a mai mulți oameni tineri, nu doar străini.

Ai fi la fel de curajos ca studenții plecați cu Erasmus, sau ai prefera confortul?

[Show slideshow]

It's only fair to share...